Reevaluare mijloce fixe

În valoarea fiscală se includ şi reevaluările contabile efectuate potrivit legii.
În cazul în care se efectuează reevaluări ale mijloacelor fixe amortizabile care determină o descreştere a valorii acestora sub costul de achiziţie, de producţie sau al valorii de piaţă a mijloacelor fixe dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, după caz, valoarea fiscală rămasă neamortizată a mijloacelor fixe amortizabile se recalculează până la nivelul celei stabilite pe baza costului de achiziţie, de producţie sau a valorii de piaţă a mijloacelor fixe dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, după caz.
Art. 21 alin. (4) Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
ş) cheltuielile reprezentând valoarea deprecierilor mijloacelor fixe, în cazul în care, ca urmare a efectuării unei reevaluări, se înregistrează o descreştere a valorii acestora;
Art. 22
(5) Reducerea sau anularea rezervei care a fost anterior dedusă se include în veniturile impozabile, indiferent dacă reducerea sau anularea este datorată modificării destinaţiei rezervei, distribuirii rezervei către participanţi sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii contribuabilului sau oricărui alt motiv.
Prevederile prezentului alineat nu se aplică dacă un alt contribuabil preia o rezervă în legătură cu o divizare sau fuziune, reglementările acestui articol aplicându-se în continuare acelei rezerve.
Norme metodologice:
571. În aplicarea prevederilor art. 22 alin. (5), corelate cu dispoziţiile art. 19 din Codul fiscal, surplusul din reevaluarea imobilizărilor corporale, care a fost anterior deductibil, evidenţiat potrivit reglementărilor contabile în contul «Rezultatul reportat» sau în contul «Alte rezerve», analitice distincte, se impozitează la momentul modificării destinaţiei rezervei, distribuirii rezervei către participanţi sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii contribuabilului sau oricărui alt motiv, inclusiv la folosirea acesteia pentru acoperirea pierderilor contabile. Pentru calculul profitului impozabil aceste sume sunt elemente similare veniturilor.
• Înregistrarea şi menţinerea în capitaluri proprii, respectiv conturi de rezerve sau rezultatul reportat, analitice distincte, a rezervelor constituite în baza unor acte normative nu se consideră modificarea destinaţiei sau distribuţie.
• Completarea Codului fiscal prin OUG 34/2009 a schimbat regimul rezervei deduse din impozabil amânat în impozabil în perioada curentă
(51) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, efectuată după data de 1 ianuarie 2004, care sunt deduse la calculul profitului impozabil prin intermediul amortizării fiscale sau al cheltuielilor privind activele cedate şi/sau casate, se impozitează concomitent cu deducerea amortizării fiscale, respectiv la momentul scăderii din gestiune a acestor mijloace fixe, după caz.
• Art. 24 alin. (15) Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determină fără a lua în calcul amortizarea contabilă.
• Câştigurile sau pierderile rezultate din vânzarea ori din scoaterea din funcţiune a acestor mijloace fixe se calculează pe baza valorii fiscale a acestora, diminuată cu amortizarea fiscală.
In Normele metodologice ale art. 24 alin. 15 la pct 715 se precizează regimul fiscal al reevaluărilor istorice. Astfel:
– partea rămasă neamortizată a reevaluărilor contabile efectuate pâna la 31.12.2003 a generat si generează recunoasterea de cheltuieli deductibile
– plusul din reevaluare înregistrat în perioada 1.01.2004 – 31.12.2005 a generat recunoaşterea de cheltuieli nedeductibile până la 31.12.2006 si deductibile după 1.01.2007
– plusurile din reevaluare recunoscute după 1.01.2007 generează recunoasterea de cheltuieli deductibile cu amortizarea sau cu valoarea rămasă neamortizată a imobilizărilor scoase din functiune.
Tot la pct. 715 din norme se precizează că în cazul în care se efectuează reevaluări care determină o descreştere a valorii acestora se procedează la o scădere a rezervei din reevaluare în limita soldului creditor al rezervei, în ordinea descrescătoare înregistrării rezervei, iar valoarea fiscală a se recalculează corespunzător.
ATENŢIE: În aceste situaţii, partea din rezerva din reevaluare care a fost anterior dedusă se include în veniturile impozabile ale perioadei în care se efectuează operaţiunile de reevaluare.
CONCLUZII: Adoptarea tratamentului alternativ privind reevaluarea imobilizărilor corporale este o decizie foarte importantă, care a avut si va avea efecte pentru entitate pe termen lung.Aceasta decizie nu ar trebui determinată doar de obținerea unor anumite avantaje fiscale pe termen scurt, deoarece acestea se pot transforma in adevărate ”bombe fiscale” pe termen lung.Evidenta contabilă cât mai transparentă a reevaluării poate să determine eliminarea oricărui risc de aplicare a unui tratament fiscal eronat.